Dezvolatrea accentuata a localitatii este legata de descoperirea, în zona, a zacamintelor de gaz metan ce vor fi exploatate începând din 1913. De fapt, industria orasului (ce detine actualul statut din 1961) avea sa fie, ulterior, strict legata de respectiva resursa naturala. Fiind un oras cu o suprafata de numai 25, 90 km. p. , Copsa Mica nu prezinta nici macar un interes turistic.

     Copşa Mică, oraşul parcă blestemat de pe Tărnava Mare, a fost şi, din păcate, a rămas cea mai poluată localitate din Europa.

SC Sometra, societate de metale neferoase cumpărată in anul 1998 de "investitorul strategic" Mytilineos Holding, din Grecia, continuă să otrăvească aerul, apa şi solul cu tone de noxe de furnal şi pulberi de metale grele, semănănd moartea in răndul plantelor, animalelor şi oamenilor care incă trăiesc in această zonă.Publicaţia britanică Daily Mirror dă vina pe platforma industrială a oraşului, unde se fabrică negru de fum şi se prelucrează metale neferoase.Publicaţia britanică porneşte de la povestea unui fost angajat al complexului, care spune că nicio autoritate nu se interesează de soarta oamenilor din zonă.
      Totul a pornit de la comunişti, spun ziariştii britanici. Autorităţile din acea vreme au construit un combinat care emitea în aer de o mie de ori mai mult plumb decât permite legislaţia internaţională.

    Platforma industrială pentru negrul de fum a fost închisă în 1993, iar cea de prelucrare a plumbului şi zincului a fost examinată de experţi ONU şi retehnologizată. Cu toate acestea, subliniază publicaţia britanică, durata medie de viaţă din Copşa Mică(2008) este cu şapte ani mai redusă decât în restul României, iar rata mortalităţii infantile este cea mai mare din Europa.

      Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronuntat la 1 aprilie 2010 intr-o serie de cauze referitoare la Romania, una dintre ele vizand problemele de poluare a mediului, generate de activitatea fabricii de metale neferoase, de la Copsa Mica.Curtea a sesizat faptul ca, desi efectele poluante ale activitatii fabricii Sometra au fost raportate in mai multe randuri de institutii publice sau private, autoritatile locale au fost reticente in a lua masuri pentru rezolvarea problemei de la Copsa Mica. In aceste conditii, Curtea a decis in unanimitate ca articolul invocat de reclamanta a fost incalcat.

    Pentru Societatea Comercială SOMETRA SA din Copşa Mică, termenul de încetare a poluării expiră numai la 31 decembrie 2014, dar în Perimetrul de Ameliorare Târnăvioara, amplasată lângă platforma industrială, şi localitatea Copşa Mică pragurile de toxicitate sunt depăşite în 2008 de zeci şi sute de ori, după cum urmează: la plumb, pragul de toxicitate se depăşeşte de 157 de ori; la cadmiu, pragul de toxicitate este de 129 de ori, ceea ce reprezintă maxime la nivel naţional şi probabil european; la zinc se depăşeşte pragul de 16,3 ori; la sulf pragul este depăşit de 8,8 ori, iar la fier de 7,7 ori.

Analizând cele prezentate mai sus, ca măsuri imediate s-a impus:

Nu se va mai autoriza funcţionarea unor uzine poluatoare cu filtre ineficiente la SOMETRA SA .

Foto 2010 Maria Cristina Cojocaru